Nădlac — un mic oraș de frontieră în vestul României, la granița cu Ungaria. De peste două secole, aici slovacii contribuie la identitatea orașului, păstrându-și limba, credința, școlile și tradițiile care au supraviețuit și prin cântec. Din 1999, aici se desfășoară anual festivalul soliștilor de muzică populară slovacă „Cez Nadlak je…" — un eveniment devenit emblematic pentru folclorul slovacilor din Ținuturile de Jos. Filmul urmărește 25 de ani de existență ai acestui festival prin intermediul amintirilor personale ale fondatorilor, interpreților, organizatorilor și spectatorilor. În 2025, festivalul a sărbătorit cea de-a 25-a ediție jubiliară. 25 de ani de voci și muzică care au purtat memoria familiilor, comunităților și generațiilor despărțite de granițe — și al căror glas este astăzi poate mai actual și autentic ca oricând.
Gen
Film documentar
Limbă
Slovacă / Română
Regiune
Ținuturile de Jos — România, Ungaria, Serbia, Croația
Temă
25 de ani ai festivalului „Cez Nadlak je…" (1999–2025)
Concept și scenariu
Iosif-Vladimir Zifceac & Andrei Boroșovici
Muzică
Iosif-Vladimir Zifceac
Regie
Andrei Boroșovici
Producție
TVR Timișoara · SlovakCenter
Ideea s-a născut în curtea prietenului meu Endre — după ce u urmărit festivalul din Pivnica - Voivodina la televiziunea Novi Sad. Iosif-Vladimir Zifceac, Pavel Hlásník și Bianka Unc și-au spus: „Oare noi nu am putea face ceva asemănător aici la Nădlac?"
Are loc al treilea congres al Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România care aduce o reorganizare — se înființează Filiala zonală Arad a organizației. Milan Činčura de la MAE al Republicii Slovace asigură primele finanțări.
Prima ediție — o scenă împodobită cu dovleci și păpușoi de porumb, prezentatoare pe paie, în curent și frig. Concurează doar soliști din România.
Concursul devine internațional — se alătură soliști din Ungaria și Serbia. Se introduc categoriile de vârstă.
A 25-a ediție jubiliară. De la cei șase soliști din Nădlăc în primul an, la peste douăzeci acum. La trei categorii de vârstă și participanți din patru țări.
Unul dintre cele mai importante obiective a fost să trezim dorința de a cânta în limba slovacă la copiii mici. Am mers din sat în sat să convingem părinții, profesorii. După 25 de ani văd că la categoria copii sunt cei mai mulți participanți. Obiectivul a fost atins.
Într-o seară de decembrie, pe o scenă împodobită cu dovleci și păpușoi, am început prima ediție a festivalului.
Festivalul Cez Nadlak je… a fost primul festival, primul concurs la care am participat. Are un loc special în inima mea.
Acest aproape sfert de secol a schimbat perspectiva asupra cântecului popular slovac în România și în general asupra interpretării lui pe scenă.
Un festival nu poate exista fără ecusoane. Din prima ediție din 1999 am brodat aceste ecusoane — în fiecare an mai multe, ajungând până la peste o sută de bucăți.
La festivalul Cez Nadlak je… se scrie istoria culturală a comunității noastre.
SlovakCenter a nominalizat oficial festivalul „Cez Nadlak je…" la premiul Pro Cultura Slovaca pentru anul 2026 ca un demers cultural de lungă durată, continuu și reprezentativ, având un impact care depășește cu mult granițele unui singur oraș — prin importanța sa în întregul spațiu cultural al slovacilor Ținuturile de Jos.
Tuturor celor care, prin vocea, muzica și munca lor, au contribuit la păstrarea cântecului popular slovac în Nădlac și în țările din Ținuturile de Jos.
